Mărturiile unui apicultor. Cât de simplu e să exporți miere în Uniunea Europeană

Bunicul său a avut câțiva stupi însă el nu s-a gândit că va ajunge să devină apicultor, ba chiar să se ocupe de exportul mierii de albine peste hotare. 

Nicanor Negru, un tânăr de 29 de ani din satul Costești, raionul Ialoveni, absolvent al Academiei de Studii Economice din Moldova a început afacerea cu miere în aprilie, 2014.

Totul a pornit de la 100 de stupi

Totul a pornit de la 100 de familii de albine, pe care le-a achiziționat de la un apicultor după ce un prieten i-a propus să-și unească forțele pentru a dezvolta afacerea, începută mai devreme. Astfel a apărut compania Regina Naturii, devenită în ultimii ani una din companiile cu renume din sectorul apicol iar eroul nostru a devenit directorul general al acesteia, grație studiilor obținute la ASEM.

A făcut unele calcule, și-a întocmit un plan de afaceri și, în virtutea tinereții, calculele inițiale au fost prea optimiste. Nicanor povestește că pe hârtie profitul  arăta mult mai frumos decât în realitate. Pe parcurs a avut multe obstacole și chiar pierderi. Investițiile făcute în prisacă încă nu s-au recuperat, însă el speră ca în acest an să obțină primul profit de aici.
Din cele 100 de stupi, proaspătul apicultor a ajuns la 500 și a zis să se oprească aici, orientându-se mai mult spre alt gen de activitate.

Au înțeles că pentru a putea exporta trebuie să se asocieze

Inițial planul a fost să se ocupe doar de apicultură, însă la un moment dat a ajuns împreună cu partenerul de afaceri la concluzia că ar putea obține un profit mult mai bun dacă va procesa mierea și o va exporta. Însă, așa cum doar exportul mierii proprii nu se arăta o afacere rentabilă, cei doi antreprenori au decis să recurgă la asociere.  Se întâmpla la un an de la intrarea lui Nicanor în afacerea cu miere.

”În 2015am ajuns la concluzia că în sat și în general în regiunea noastră este suficient potențial pentru a pune bazele unei colaborări cu alți apicultori pentru a obține rezultate mai bune. Drept urmare, am creat un grup de apicultori pentru a exporta de comun acord producția noastră în Uniunea Europeană, unde, după cum aflasem există o cerere constantă de miere și, în plus nu există cote, care să limiteze, conform prevederilor Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, cantitatea exportată pe aceste piețe”, ne spune antreprenorul.

Însă, pentru a exporta mierea în Uniunea Europeană nu este suficient să te unești cu alți apicultori, să aduni mierea cultivată și s-o livrezi peste hotare. Aceasta trebuie să corespundă standardelor de calitate, cerute de UE și să fie omogenizată și procesată.

Primul export, în România

Pentru a reuși, erau necesare investiții substanțiale, pe care și le-a asumat în întregime compania Regina Naturii.  ”În 2016am amenajat o sală de procesare a mierii, am colectat împreună cu alți apicultori suficientă miere pentru a umple un transport de 20 de tone și am efectuat primul transport în România”, ne relatează apicultorul.

La începutul, când făcea doar apicultură, a beneficiat de fondurile programului PARE 1+1, finanţat din bugetul de stat şi din fondurile Uniunii Europene. Ulterior, investiţiile în prisacă au fost subvenţionate în proporţie de 30% de către stat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Acum situaţia este şi mai bună pentru apicultorii moldoveni. Dacă prisaca este înregistrată ca afacere, aceștia pot beneficia de subvenţii de până la 50% de la investiţiile făcute în ea.

Și-au diversificat atât aria de colectare cât și piața de desfacere

Aşa cum primele exporturi au fost reuşite, antreprenorii au decis să-şi extindă aria de colectare a mierii pe întreg teritoriul ţării. Nu s-au oprit aici şi au continuat să caute noi pieţe de desfacere, mai ales că există proiecte care facilitează acest lucru. Deja în 2017 , în cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială, ”Regina Naturii” a apelat la consultanţa firmei de consultanţă „Gateway&Partners”, care a găsit o nouă destinație pentru mierea exportată de compania de Costești și în anul trecut aceasta a ajuns și în Polonia.

Gateway&Partenrs este de altfel o companie cu tradiție cu origini în Letonia, iar filiala din R. Moldova a acesteia a reușit în primul an de activitate, 2017, să faciliteze crearea a mai multor parteneriate dintre companiile exportatoare moldovenești și importatori din diferite state, în special din Uniunea Europeană.

Potrivit lui Cornel Coșer, unul din partenerii filialei moldovenești a Gateway&Partners, circa 80% din parteneriatele pe care ei le facilitează sunt începuturi de colaborări de lungă durată.
Dimensiunile mici ale prisăcilor reduc competitivitatea mierii moldovenești.

Contrar aparențelor, exportul mierii nu este atât de simplu de realizat. Și asta, în primul rând din cauza dimensiunilor prea mici ale prisăcilor moldovenești. Nu prea există apicultori care să recolteze din propria prisacă suficientă miere pentru a o exporta de sine stătător. Transporturile de miere moldovenească sunt constituite din producția a mai multor apicultori și aici se ascunde principala dificultate or nu toți prisăcarii moldoveni asigură o miere de calitate, care să corespundă exigențelor europene.

Cea mai mare problemă o reprezintă reziduurile de antibiotice în miere, strict interzise de normele sanitare europene. Acestea, potrivit lui Nicanor Negru sunt cauzate de regulă de tratarea albinelor cu preparate vechi,neconforme exigențelor europene deși există suficiente preparate omologate în UE și inofensive pentru consumatori. De aceea, companiile ce colectează mierea, trebuie să ducă și un lucru de explicare printre apicultori. Totuși, în cei doi ani de activitate compania și-a constituit o rețea de apicultori de la care colectează miere, ce corespunde standardelor europene.

Pregătirea exportului necesită mulți bani, efort și timp

Procedura nu este deloc simplă or fiecare lot de miere achiziționat, pe lângă faptul că trebuie să fie însoțit obligatoriu de actele de origine de la apicultori, trebuie verificat în condiții de laborator, fiind supus mai multor analize. Iar toate aceste analize necesită timp, efort și bani. Ulterior, toate aceste loturi, dacă trec analizele, sunt omogenizate într-un singur lot, care este de regulă, testat de către compania importatoare. Și în final, pentru a formaliza exportul, mierea urmează a fi testată la laboratorul Centrului Republican de  Diagnostică Veterinară. Din păcate acest laborator nu este suficient de bine dotat pentru ca analizele sale să corespundă exigențelor importatorilor europeni și de aceea ei preferă să facă singuri analizele.
Toate aceste proceduri dar și faptul că mierea este colectată de la mai mulți apicultori mici conduc la sporirea considerabilă a costului mierii exportate.

Greu de concurat cu mierea ucraineană

Iar acest fapt se răsfrânge asupra competitivității mierii moldovenești pe piața europeană. Acest lucru s-a resimțit acut începând cu anul 2016, când în urma încheierii Acordului de liber Schimb dintre UE și Ucraina, în acel an a intrat pe piața europeană mierea ucraineană, mult mai ieftină decât cea moldovenească. Dacă în anul 2017 în recolta de miere din Republica Moldova a fost de 4500 de tone, fiind exportate circa 3500 tone, Ucraina a exportat aproape 70 mii de tone.

E necesară conlucrarea dintre apicultori, procesatori și autorități

Totuși, această barieră nu-l descurajează pe Nicanor Negru, care conștientizează că o piață mai bună decât cea europeană pentru mierea moldovenească nu poate exista. Însă pentru aceasta, tânărul antreprenor crede că trebuie să existe o consolidare a eforturilor între apicultori și procesatori, care să fie susținuți de stat, eventual chiar printr-un program.
Problema este că apicultorii și procesatorii sau exportatorii nu găsesc prețul optim. Primii consideră că prețurile de achiziție oferite de exportatori sunt prea mici, pe când aceștia afirmă că, dacă le vor mări, mierea nu va fi solicitată pe piețele europene. Oamenii nu înțeleg încă, în mare parte, cum funcționează legile pieței. Și, în plus există aceste probleme ale calității.

Potrivit antreprenorului, pentru a avea o valoarea adăugată mai înaltă a mierii exportate, aceasta trebuie procesată și ambalată în Republica Moldova pentru a ajunge  pe rafturile magazinelor europene sub marca ”Fabricat în Moldova”. Atunci mierea moldovenească nu va fi exportată doar ca materie primă iar prețul de comercializare va oferi profituri mai generoase atât procesatorilor cât și apicultorilor. Până a atinge însă un astfel  de obiectiv pentru început aceștia trebuie să învețe a se asocia și a conlucra, consideră directorul General al companiei Regina Naturii.

Afacere cu albine, la Bardar! Andrei Bivol, apicultorul care „dintr-o glumă” a ajuns să producă 10 tone de miere anual

30 de apicultori din toate regiunile Republicii Moldova au primit astăzi câte 80 de stupi verticali procurați din fondurile USAID. Cu noii stupi, apicultorii vor putea să-și crească cantitatea și calitatea mierii obținute.

Unul dintre cei 30 de apicultori selectați drept beneficiari este și Andrei Bivol din satul Bardar, raionul Ialoveni. Este jurist de profesie, însă albinele au fost totdeauna un hobby pentru el.

„Practic apicultura din anii 1999-2000. Albinele au fost un hobby pentru mine, dar și un stimul financiar. A fost un hobby până în anul 2013. Atunci mi-am cumpărat încă 200 de stupi și am devenit, într-un fel, profesionist. Am început mai mult dintr-o glumă, cu un risc anumit… au urmat credite”, ne povestește apicultorul.

Andrei spune că a studiat multă literatură înainte de a cumpăra cei 200 de stupi, iar ceea ce l-a ajutat foarte mult a fost experiența sa de aproape 13 ani ca și amator în apicultură. Un alt beneficiu este amplasarea prisăcii, care este înconjurată de circa 150 de hectare de pădure de salcâm.

Diferența dintre stupii obișnuiți și cei obținuți prin intermediul USAID este timpul scăzut petrecut la o stupină de model vertical, față de cel orizontal, dar și calitatea mierii.

Suma de bani pe care i-a investit în stupi și albini nu a contat atât de mult. Mai mult a investit timp, energie, fiind nevoit să renunțe la timpul liber pe care ar fi putut să-l petreacă cu familia. Totuși, apicultorul este încrezător că va recupera toți banii investiți.

„Da, investițiile sunt mari: doar stupul costă 1000 de lei, o familie de albini iarăși 1000 de lei, toate materialele uzabile sau nu sunt costisitoare; dar și prețul mierii este pe măsură”, spune Andrei Bivol.

Anul trecut apicultorul a avut o producție de 10 tone de miere, pe care a realizat-o în întregime pe piața locală. Deocamdată nu tinde spre export, ci se axează pe creșterea numărului de albini și de stupi.

Experiența internațională de utilizare a stupilor verticali a demonstrat eficiența gestionării acestora, ce le permite apicultorilor sa-și extindă activitatea prin creșterea numărului de familii de albini, a cantității și calității de miere produsă.

„La moment am 290 de familii, aproape toate sunt în producție. Încă 80 de stupi, dacă punem media, voi avea încă două tone de miere. Două tone de miere, tot sunt bani”, se arată optimist Andrei.

„Pentru mine, albinele nu sunt ce? dar sunt cine?. Albinele sunt pasiunea mea.”

Cea mai mare dificultate pe care o întâlnește Andrei este faptul că puțini sunt din acei care se încumetă să intre în acest domeniu. Acesta spune că mulți oameni au frică de albine, de aceea, nu prea găsește cine să îl ajute.

Dacă ar fi să dea un sfat unui începător, Andrei i-ar spune să aibă multă răbdare, pentru că „în doi ani nu devii bogat”, dar și să investească inteligent.

Adițional, pe baza exemplului apicultorilor selectați, alți 400 de apicultori vor fi instruiți în domeniul managementului eficient al stupilor verticali.

Conform datelor, în Republica Moldova activează circa 6000 de apicultori care gestionează circa 200 de mii de familii de albine. În 2017  în Republica Moldova au fost produse circa 5 000 tone de miere, dintre care 85 la sută sunt exportate preponderent în Uniunea Europeană, în special în România, Italia, Franța, Germania, Spania.

 

Albinele de la Bașcalia se vor „vedete” în Europa (Video)

De câțiva ani, frații Zlatov au pus picioare două afaceri. Ambii sunt apicultori renumiți, iar acum au de gând să își unească eforturile – să-și construiască propriul laborator, să-și întărească pozițiile pe piața internă și chiar să exporte miere.

Ca să-și modernizeze afacerile, au apelat la programul „Pare 1+1”. Au beneficiat însă și de ajutor din partea USAID la procurarea stupilor pe verticală.

Dacă în timpul verii, în satele din Moldova roiesc muștele din cauza gunoiului aruncat la nimereală, la Bașcalia sunt numai flori, iar albinele sunt „la ele acasă”. Nici o floare din localitate nu rămâne nepolenizată.

„Nu vă panicați, albinele nu vă fac nici un rău”, ne liniștește Mihai, unul din apicultori, în timp ce câteva zburătoare vărgate roiau în jurul nostru.

Miere de Bașcalia / FOTO: Report.md

Mihai, un tânăr de 27 de ani și fratele său, Tudor, de 31 ani – sunt apicultori renumiți la Bașacalia, localitate vestită prin numărul mare de apicultori, dar și pentru calitatea aurului dulce produs de albinele „originare din sudul țării”. Le cunosc toate secretele și au devenit „medicii de familie” ai acestor insecte.

Apiculturi de viță veche

Bunelul lor, Mihai, a fost apicultor vestit la Bașcalia. „Avem stupi din 1950. Am cinci stupi de pe vremea colhozurilor. Vreau să fac un muzeu. Acesta e primul stup în formă orizontală. Practic, am moștenit totul de la bunel, inclusiv numele”, spune mândru Mihai.

Stupul vechi, moștenit de la bunelul apicultor / FOTO: Report.md

Afacere dezvoltată cu bani câștigați în afara țăriiTânărul apicultor a gustat pâinea străinătății încă din adolescență. Când părinții săi erau în Italia, la muncă, acesta a decis să își câștige singur banii și să își dezvolte o afacere. Mihai are studii în domeniul administrării afacerii, cunoștințe care îl ajută în gestionarea businesului.

„Din 2010, am început să mă ocup profesionist cu această afacere. La început era o pasiune. Aveam vreo 10 stupi pentru familie. La 17 ani, am plecat în Italia la munci sezoniere – să-mi fac bani de buzunar. Am investit în această afacere banii munciți de mine. Studiile, de asemenea, le-am achitat din banii mei. Am lucrat ajutor de bucătar pe malul mării”, spune bărbatul mândru că nu a stat să cerșească bani de la părinți, însă ochii stau ațintiți spre cer, ca să vadă când apune soare.

Atunci e momentul să mergem în pădure, să vizităm albinele. Spre seară, albinele vin acasă de la muncă și se aciuează în stupi, fără ca cineva să le încurce atunci când aduc pe lăbuțe polenul lipicios.

FOTO: Report.md

Le adapă cu apă de izvor

Ajungem într-o poiană din apropierea unei păduri. Albinele lucrează, chiar dacă e sfârșitul zilei. S-au adunat la gura stupului și își fac loc pentru a proteja regina. Pentru a nu le speria și agita, Tudor, celălalt apicultor, le împroașcă ușor cu fum din plante medicinale, pentru a le calma.

„Parcă miroase a tămâie. Vedeți regina? De obicei, regina trebuie să aibă dimensiuni cuprinse între 1,8 cm până la 2 cm. Dacă e mai mică, e problemă, dacă e mai mare, de asemenea. Sunt niște standarde care trebuie respectate. În apicultură, în fiecare an e diferit. Totul depinde de vreme. De exemplu, în acest an înflorirea salcâmului a durat o perioadă foarte scurtă, deoarece a fost cald”, ne-a spus Tudor.

Ne povestește atent fiecare amănunt ca și cum ne-ar face un training în aer liber. Albinele beau apă, iar alături de borcanele cu lichid, stăpânii le pun și sare iodată. Sunt alintate de cei doi tineri. „Albinele nu rămân fără apă. Le pun apă din izvor. E mult mai bună. Aici, când înfloresc salcâmii, este foarte frumos”, ne-a spus Tudor.

FOTO: Report.md

Concurență europenilor

Cei doi frați vor să-și dezvolte separat afacerile, dar se ajută reciproc. Au și un obiectiv comun – să-și creeze propriul laborator, unde mierea și produsele apicole să fie analizate ca să corespundă standardelor de calitate. După aceasta, vor ca mierea lor „să treacă frontiera” și să ajungă pe masa europenilor, acolo unde elixirul zeilor, așa cum este denumit produsul apicol, este mult mai apreciat.

„Am văzut în Italia un laborator-model, la un apicultor dintr-o zonă muntoasă. Cu 50 de stupi, el are deja propriul laborator. E vorba de cultura consumului de miere. Noi nu ne oprim aici. Eu mi-am propus să educăm și societatea cum să consume mierea. La noi mierea se folosește foarte puțin. În Germania, de exemplu, consumul e de 7 kg per cap de locuitor. În Moldova, oamenii cumpără miere doar când tușesc și îi doare gâtul”, ne-a spus zâmbind Tudor.

FOTO: Report.md

Pentru a-și promova produsele apicole, dar și pentru a educa cetățenii în privința utilizării mierii, Mihai spune că participă la multe evenimente specializate.

„Mergem la toate expozițiile nu numai în domeniul apicol, dar și la cele care țin de alimentație, nutriție, pentru a le vorbi oamenilor despre beneficiile mierii. De exemplu, mierea de sulfine este foarte bună”, ne-a spus Mihai.

Apicultorul îi arată regina reporterului / FOTO: Report.md

Tudor: „Adevăratul lider, formează lideri”

Frații Zlatov au ajutoare, mai ales când e nevoie să extragă mierea. Le sare în ajutor doi tineri: unul care lucrează deja de un an la ei – este vorba de Sergiu Gavrilenco. „Este un lucru curat care te calmează”, spune tânărul, care își îndreaptă timid privirea spre o floare, căutând parcă cu urechea zumzetul unei albine.

Frații Zlatov ajută și alți tineri să înțeleagă tainele albinăritului / FOTO: Report.md

Un alt ajutor venit în familia Zlatov este un student care e hotărât să fure din această meserie și să își dezvolte și el o afacere în domeniul apiculturii. Oleg Balmuș din satul Congazcic, Comrat,este student la școala de meserii din Bubuieci. În timpul verii vine la stagiere la frații Zlatov.

„Apicultura este o pasiune și nu vreau să mă opresc. Îmi place acest domeniu, deși nu fac parte dintr-o dinastie de apicultori. După absolvirea școlii, vreau să dezvolt o prisacă”, spune încrezător studentul.Tudor spune că împărtășesc cu plăcere secretele meseriei de apicultor celor care vor să o înțeleagă. „Adevăratul lider, formează lideri”, spune tânărul businessman.

FOTO: Report.md

Ajutați de partenerii externi

Ca să-și modernizeze afacerile și să-l întreacă pe bunelul lor, frații Zlatov participă la diferite instruiri la care învață tehnici moderne de îngrijire a albinelor. Dar cum orice idee învățată trebuie aplicată în practică pentru a nu fi uitată, aceasta nu poate să prindă contur fără susținere financiară.

Deoarece ambii au muncit în afara țării, aceștia au aplicat la Programul Pare 1+1, obținând 200 de mii de lei. Banii i-au învestit tot în afacere, cumpărând utilajul necesar pentru prelucrarea mierii. Cu o parte din bani și-au mărit familiile de albine. „Din proiectul Pare 1+1 am cumpărat 200 de stupine și o sută de familii de albine. Ulterior, am cumpărat mașina pentru transportarea stupinelor”, susține Tudor.

Stupine donate de poporul american / FOTO: Report.md

Stupinele verticale ușurează munca apicultorilor

Recent, prisaca familiei Zlatov s-a îmbogățit cu stupi moderni. Cei doi frați au primit stupine verticale, donate de poporul american prin intermediul proiectului Agricultura Performantă în Moldova (APM)al USAID. „Avantajele sunt foarte mari. Am văzut o astfel de experiență în România, apoi la un prieten de la Zaim, Căușeni, care a lucrat în Noua Zeelandă și a venit cu metode noi. Este vorba de eficientizarea timpului, calitatea înaltă a mierii, dar și eficientizarea resurselor umane”, spune Mihai.

FOTO: Report.md

Miere de la sudul Moldovei, pentru italieni

Având prisăci modernizate, frații Zlatov vor să exporte miere și produse apicole în țările Uniunii Europene – o piață unde mierea este apreciată.

„Sper să prindem un contract direct cu  parteneri din Italia. Colaborăm cu un apicultor din Italia. Sperăm ca în curând să transmitem încolo un lot de 20 de tone de miere. Oficial, acum nu exportăm. Cereri din Italia avem însă. Vrem să construim un depozit pentru colectarea mierii. Cred că e un proiect pentru primăvara următoare”, spune Tudor.

FOTO: Report.md

Potrivit unui studiu publicat pe site-ul oficial al Parlamentului European, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător mondial de miere după China. În fiecare an, aproximativ 600.000 de apicultori și 17 milioane de stupi produc aproximativ 250.000 de tone de miere.

altă analiză publicată pe site-ul Legislativului arată că principalele țări producătoare de miere în 2015 erau România, Spania și Ungaria. Totuși, UE importă miere pentru a-și acoperi consumul intern, în principal din China.

Lilia Zaharia

 

Victoria Sacară: În apicultură nu ai zile de odihnă, pentru că albina niciodată nu așteaptă

Constatăm că afacerile cu albine sunt destul de atractive mai ales în rândul tinerilor. Un exemplu elocvent este și cazul soților Sacară, din orașul Basarabeasca, care în 2012, imediat după ce au jucat nunta, au decis să se ocupe de creșterea albinelor, și anume rasele Carpatină și Caucaziană.

„Împreună cu soțul ne-am decis să ne ocupăm cu albinele în anul 2012, imediat după nuntă. La insistența și argumentele soțului, care provine dintr-o familie de apicultori, am cedat și am învățat de la el tot ceea ce ține de îngrijirea acestora. Acum, pot spune sigur că, ne place să lucrăm în acest domeniu. Suntem o familie, suntem uniți și ne susținem în munca pe care o facem zi de zi. Planificăm, împreună să dezvoltăm această afacere ca să ne asigurăm o viață frumoasă aici, în Moldova”, ne-a spus tânăra apicultoare.

Deja de 4 ani, în sezonul rece al anului, pleacă, împreună cu soțul, la muncă în Italia, iar banii pe care îi adună îi investesc în albine, în dezvoltarea și creșterea afacerii, în speranța, că poate va veni și timpul când nu vor mai fi nevoiți să plece.

„Banii investiți în afacere au fost obținuți prin muncă grea peste hotarele țării. Nu e ușor, dar ne dorim să dezvoltăm un business care să ne ajute să rămânem acasă, fără a mai fi nevoiți să ne lăsăm copilul și să plecăm. La moment, avem 100 de familii și 40 de roiuri”, a menționat Victoria Sacară.

Cu suportul Proiectului USAID/APM, au beneficiat de stupi verticali, care vor contribui la realizarea planurilor privind dezvoltarea afacerii.

„Mulțumim Proiectului USAID/APM pentru suportul acordat, astfel că am primit 80 de stupi verticali pe care dorim să-i populăm. Acești stupi au mai multe avantaje, dar în primul rând vorbim de manevrare. Mierea pe care o obținem, în cantități foarte mici se vinde pe piața internă, pentru că moldovenii noștri nu sunt învățați să consume miere. În mare parte mierea este exportată peste hotare. Pentru a putea exporta este nevoie însă de a respecta anumite condiții, dar și de a produce un produs de calitate, care să corespundă normelor. Desigur că ne-am dori un preț mai bun, dar ne mulțumim de ceea ce avem”, a explicat apicultoarea.

Victoria ne-a spus că consideră apicultura o ramură de perspectivă, desigur nu fără anumite probleme, pe care însă le privește ca pe niște încercări ce trebuie trecute cu brio.

„Cea mai importantă latură asupra căreia aș dori să atrag atenția este lipsa utilajelor moderne (centrifuge, rame, fagure) strict necesare pentru domeniul dat. Și aceasta pornește, probabil de la lipsa acută de brațe de muncă care să dorească să lucreze în acest sector.

Îndemnul Victoriei pentru tineri și nu doar, pentru toți doritorii de a iniția afacerea proprie este de a crede în forțele proprii și de a risca.

„Dacă este dorință și dragoste față de ceea ce vrei să faci totul este posibil. Dar cel mai important totul vine încetul cu încetul, prin multă muncă și dăruire. În apicultură nu ai zile de odihnă, pentru că albina nu așteaptă, altfel spus în acest domeniu ieri a fost devreme, iar mâine deja e târziu”.

Pentru viitor intenționează să apeleze și la subvențiile oferite de stat pentru a se putea dezvolta. Își doresc să se extindă și să producă cât mai multă miere pentru a asigura piața internă, dar aceasta în mare parte depinde și de consumator.

„Nu în ultimul rând am vrea să ajungem să fim un exemplu pentru toți cei care sunt interesați de apicultură”, ne-a spus tânăra.

 

FOTO. Gheorghe Moisa: „Un apicultor dedicat poate face miere și în stup, și în buturugă”

Pasiunea pentru apicultură a convins o tânără familie din satul Pleșeni, raionul Cantemir, să înființeze, în anul 2014, prima stupină, formată din 10 familii de albini. Ceea ce părea a fi mai mult o afacere de suflet s-a transformat, prin multă muncă și dragoste într-o activitate de succes.

Stupăria familiei Moisa Gheorghe și Moisa Olga, numără, la moment, 100 de familii care sunt îngrijite cu multă pasiune și dăruire de toată familia, fiecare fiind responsabil de o anumită muncă. Se numesc apicultori de a doua generație, pentru că grija pentru albini s-a transmis de la tatăl, care este sivicultor și avea câteva stupi.

„Ne ocupăm cu apicultura încă din copilărie, dar ne-am inițiat afacerea în anul 2014. Tatăl meu avea câțiva stupi, eu și soția eram angajați la o companie. Dar am realizat că nu putem să lăsăm albinele, așa că am început totul de la 10 familii pe care le-am luat de la tata. Peste o anumită perioadă am luat un credit pe care l-am investit în majorarea numărului de albini. Am decis împreună cu familia că pentru a avea un venit, care să ne ajungă, trebuie să dispunem de cel puțin 50 de familii de albine, astfel că am apelat iarăși la un credit. Am înțeles că pentru acele 50 de familii nu se merită să faci atâtea cheltuieli pentru transport ca să le ducem în câmp, astfel că trebuie să ai cel puțin 100 de familii. Așa, încetul cu încetul am crescut”, a declarat, pentru Agrobiznes, Gheorghe Moisa.

A apelat și la subvențiile oferite de către stat prin intermediul AIPA. În anul 2016, a primit 30% din suma investită în procurarea utilajului.

„Investim mult în viitorul nostru, pentru că ne dorim să creștem copii aici acasă și credem că și în Moldova se pot face lucruri frumoase și de succes. Ne informăm continuu, participăm la diferite Programe și Proiecte. Am obținut și subvenții de la stat, cam 30% din suma pe care am cheltuit-o pentru cumpărarea utilajului necesar. Deja în anul curent se oferă 50% și 15% pentru tinerii antreprenori”, a explicat apicultorul.

Are 2 angajați permanenți, dar apelează și la munca sezonierilor atunci când este nevoie de transportat stupii în câmp. Recunoaște că e destul de complicat să găsească oameni la muncă pentru că un lucrător priceput trebuie motivat, altfel pleacă.

„Planificăm, odată cu majorarea numărului de familii, să angajăm la muncă permanentă pe acei care într-adevăr se pricep și știu cum se lucrează cu albinele. Suntem încă plini de energie, dorință de a realiza lucruri mari și atragem tinerii care gândesc la fel ca noi”, ne-a spus Gheorghe.

Albinele din prisaca tânărului sunt de tipul Caucaziene și Buckfast și ne-a spus că este important ca să deții mai multe tipuri pentru că fiecare își are caracteristicile sale.

„Eu sunt de părerea că apicultorul care este un apicultor dedicat poate face miere și în stup și în buturugă, mai puțin contează ce albini are. Astfel că, apicultorii trebuie să știe că sunt multe riscuri în acest domeniu. Afacerile în apicultură sunt cele mai riscante. Prima încercare vine atunci când se procură familiile de albini, trebuie să fii sigur de unde procuri, după care fiecare apicultor trebuie să cunoască modalitățile de amplasare în câmp a stupilor, dar și modul de transportare”, a mai explicat apicultorul.

Întrebată cum a reușit să îmblânzească albinele și dacă e ușor pentru o femeie să fie apicultor, Olga Moisa a răspuns:

”Am reușit să le îmblânzesc cu multă dragoste, iar primul ac a fost cel mai dureros. Până la urmă sunt niște înțepături dulci”.

Mierea este foarte solicitată, iar tânărul ne-a explicat că de obicei încheie contracte din timp pentru comercializarea produsului, deși sunt și excepții.

„Să fie miere, că cumpărători avem. În anul trecut, de exemplu, am comercializat toată mierea direct din câmp. De obicei încheiem contracte din timp. Prețul de comercializare este diferit în dependență de tip. Poliflora am vândut-o cu 35 lei/kg, iar cu 80 lei/kg mierea de salcâm”.

Pentru toți cei care doresc să-și inițieze o afacere ”dulce”, Gheorghe Moisa are următorul îndemn:

„Tinerii care își doresc o afacere apicolă trebuie să nu se gândească, dar să treacă la fapte fiind conștienți că este nevoie de muncă, dar și de dragoste față de ceea ce faci. Pe parcurs o să existe multe riscuri, dar doar atunci când ești pregătit poți face față încercărilor. Se merită, până la urmă toate eforturile, pentru că Moldova dispune de resurse care nu sunt în alte țări”, a conchis tânărul apicultor.

Tânăra familie Moisa se numără printre cei 30 de apicultori selectați în cadrul apelului de granturi pentru inițierea unui program demonstrativ și educativ la tema stupilor verticali lansat de Proiectul USAID/APM și a beneficiat de 80 de stupi verticali.

 

FOTO. Familie de tineri apicultori: Fericirea personală trebuie să ți-o construiești în țara ta și la tine acasă

Efim și Irina Cazac, din satul Hristici, raionul Soroca, după mai mulți ani munciți peste hotare, au revenit acasă. Ca să-și ocupe timpul cu folos au lansat o afacere apicolă, pentru că „fericirea personală și a familiei trebuie să ți-o construiești în țara ta și la tine acasă”.

„Suntem a patra generație de apicultori. În copilărie mă interesa mai mult mierea, care era un deliciu accesibil, și mai puțin subtilitățile lucrului în prisacă. Peste ani, destinul m-a dus departe nu doar de satul natal, ci și de Republica Moldova. La fel ca alți mii de tineri, am plecat la muncă peste hotare, în Rusia. Odată cu acumularea experienței de viață a venit și înțelegerea că fericirea personală și a familiei trebuie să ți-o construiești în țara ta și la tine acasă. Patru ani în urmă am revenit definitiv, m-am stabilit în satul de baștină, am construit o casă și mi-am întemeiat o familie. Drept moștenire de la bunici am primit un teren agricol și o mică prisacă”, începe cu mândrie să își spună povestea Efim Cazac.

Analizând situația din sectorul agricol, Efim împreună cu soția a decis să dea pământul în arendă și să se concentreze pe apicultură, afacere cu potențial profitabil. Apicultura este una din principalele direcții ale micului business, cu perspective mari de dezvoltare.

„Ne-a rămas doar să găsim resursele și metodele necesare pentru a continua și a crește tradiția noastră de familie: de la un venit suplimentar la un business bine pus pe picioare. O activitate care să asigure un trai decent familiei noastre, iar în perspectivă – să genereze și noi locuri de muncă pentru consăteni. În rezultat, am decis de comun acord, că eu voi fi cel care se ocupă de procesul de producție, iar soția va avea grijă de direcția comercială, inclusiv și de identificarea fondurilor de dezvoltare”, mărturisește Efim.

În scurt timp, tinerii s-au convins că în pofida celor auzite de la oamenii obișnuiți să trăiască o viață liniștită, sunt foarte multe oportunități de dezvoltare a propriei afaceri de la zero până la un nivel decent pentru Republica Moldova.

„Trebuie să manifești interes și insistență și atunci posibilitățile nu vor întârzia să apară”, mai spune apicultorul

Primul pas a antreprenorilor-începători în apicultură din satul Hristici, a fost creditul preferențial cu o componentă de grant, oferit de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (IFAD), care le-a permis să achiziționeze primii 150 de stupi moderni. Din acel moment, pe parcursul următorilor doi ani, producția de miere din prisaca familiei Cazac s-a majorat considerabil. Tinerii nu s-au oprit la cele obținute. An de an aceștia muncesc la extinderea stupinei. În continuarea acestui proces, o contribuție semnificativă a avut-o și proiectul Agricultura Performantă în Moldova (APM), finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul căruia au beneficiat de 80 de stupi verticali.

Construcția stupilor verticali permit obținerea mierii în mai multe sortimente: salcâm, tei, rapiță. Este foarte important, deoarece în ultimii ani, chiar și pe piața locală din Soroca, se face simțit interesul pentru anumite produse apicole. Spre exemplu, să propui publicului consumator mai multe tipuri de miere este un avantaj foarte mare, față de colegii-apicultori care produc doar miere polifloră.

„Trebuie să spunem că localitatea noastră este amplasată într-o zonă pitorească, cu păduri de jur-împrejur, unde există toate condițiile pentru colectarea mierii de calitate și a mierii autentice de salcâm alb, tei. Grație susținerii proiectului APM/USAID am reușit să îmbunătățim și calitatea procesului de producție”, afirmă familia Cazac.

Astăzi, prisaca „Cazac Irina Fiodor” deține 400 de stupi și produce circa 10 tone de miere pe sezon. După spusele proprietarei fermei nu au probleme în ceea ce ține vânzarea mierii. Aproximativ 85-90% din totalul de producție este realizat prin intermediul societăților comerciale și a procesatorilor, restul mierii este livrată cumpărătorilor mici, în baza recomandărilor și a prietenilor de pe rețelele sociale.

Planurile de viitor ale antreprenorilor sunt ambițioase să mărească treptat numărul stupilor până la 1000, să divizeze prisaca în câteva filiale, inclusiv în satele din vecinătate, să exporte în mod individual și, posibil, să înființeze un butic al mierii în Chișinău.

„Evident, creșterea producției oferă multe avantaje: prețuri stabile și relații cu clienții, noi locuri de muncă și îmbunătățirea vieții sociale din sat”, consideră Irina Cazac.

Între timp, prisaca din satul Hristici, alături de alți 50 de gospodării din raioanele de nord ale Moldovei, intenționează să producă miere organică și colaborează deja, cu o organizație de certificare din Serbia. Interesul pieței pentru mierea organică este în continuă creștere, iar prețul de vânzare a acestei mieri poate fi de două ori mai înalt decât prețul oferit pentru mierea simplă. La acest moment, albinăria familiei Cazac se află în proces de conversiune, iar în scurt timp aceasta va fi certificată drept producător de miere organică.

În prisaca se acordă o atenție sporită și respectării condițiilor de igienă, or cumpărătorul este interesat să consume un produs sigur. Cu ajutorul suportului partenerilor de dezvoltare au procurat recipiente din plastic alimentar concepute special pentru colectarea mierii, au grijă de respectarea cerințelor de igienă în spațiile de producție.

„Încercăm să colaborăm cu tineri, cu oamenii energici, cărora le oferim nu numai „peștele” – câștigul, ci și „undița”, suntem deschiși pentru apicultorii începători și vindem familii de albine pentru înmulțire. Prin exemplul nostru, vrem să încurajăm tinerii, astfel ca aceștia să găsească perspectivele unui trai decent, muncind acasă, în țara unde s-au născut. Suntem foarte recunoscători tuturor partenerilor și donatorilor, care ne insuflă speranța pentru un viitor mai bun”, au concluzionat tinerii antreprenori.

În Republica Moldova activează circa 7.000 de apicultori în localitățile rurale, majoritatea dintre ei practicând apicultura mai mult ca un hobby, decât o afacere care poate genera suficient profit pentru întreținerea familiei, mulți nefiind înregistrați.

Totodată, în lipsa unor locuri de muncă atractive și venituri constante, mulți tineri din sate preferă să plece la muncă peste hotare. Această situație duce la agravarea problemei ce ține de migrație. Astfel, în ultimii ani, numărul tinerilor ocupați pe piața muncii este în scădere constantă, inclusiv din cauza migrației. Totodată, în ultimele două decenii se constată o tendință de creștere a numărului tinerilor cetățeni moldoveni plecați la muncă peste hotare, peste 57 la sută provin din mediul rural.